sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Depresia la adolescenți

Depresia este o tulburare a dispozitiei (starii sufletesti) care determina copilul si adolescentul sa se simta trist sau sa fie irascibil o perioada lunga de timp. O persoana tanara care este deprimata nu se mai bucura la scoala, la joaca si in compania prietenilor si poate fi lipsita de energie sau poate avea alte simptome. Ca si la adult, simptomele depresiei variaza de la usoare la severe si de la o persoana la alta. Depresia poate dura o perioada lunga de timp si poate avea o evolutie ciclica, cu perioade de boala urmate de perioade fara semne de boala. Depresia cronica, forma medie denumita si distimie, apare atunci cand un copil se simte infrant cea mai mare parte a timpului, timp de un an sau mai mult. Atat forma medie cat si forma grava a depresiei poate fi tratata cu eficienta.
Pana de curand se credea ca numai adultii sufera de depresie in timp ce copiii si adolescentii nu. Acum se stie ca pana si copiii mici pot avea forme grave de depresie ce necesita tratament pentru vindecare. Oricum, simptomele depresiei la copil si adolescent sunt greu de recunoscut. Simptomele variaza de la plictiseala la dureri abdominale si pot fi confundate cu simptome ale altor afectiuni. Multi copii si adolescenti care sufera de depresie nu primesc tratament adecvat pentru ca simptomatologia nu este recunoscuta. Variatii ale starii sufletesti si schimbari emotionale cauzate de depresie pot trece neobservate, considerate neimportante sau atribuite cresterii normale.

Copiii si adolescentii cu depresie au frecvent si alte tulburari precum anxietate, tulburari de comportament asemanatoare cu hiperexcitabilitatea (hiperactivitate) cu deficit de atentie, tulburari de alimentatie si ale procesului de invatat precum si serioase tulburari de comportament (comportament dezordonat). Aceste manifestari pot aparea inainte de a fi diagnosticata depresia la copil.
In trecut se considera ca depresia este "toata in minte" si ca o persoana cu depresie este capabila sa se insanatoseasca de la sine. La ora actuala se stie ca depresia este o afectiune care necesita tratament si nu este un viciu sau o slabiciune. Anii copilariei si adolescentei pot fi dificili pentru copiii cu depresie si membrii familiei, in special atunci cand boala nu este tratata. Netratata, depresia severa poate sa dureze un an sau chiar mai mult. Depresia severa sau prelungita poate genera probleme precum dificultate in imprietenirea cu alte persoane si mentinerea prieteniei, dificultati la scoala, consumul de droguri, comportament suicidar si alte probleme care se pot prelungi si la maturitate. Trebuie apelat la ajutor de specialitate daca parintii constata prezenta comportamentului depresiv la copil.


Cauze

Sus
Depresia se considera a fi un dezechilibru al unor substante chimice numite neurotransmitatori, care transmit mesaje intre celulele nervoase ale creierului. Unele dintre aceste substante chimice, ca de exemplu serotonina, ajuta la reglarea dispozitiei. Daca aceste substante chimice, care regleaza dispozitia, produc dezechilibru la nivelul celulelor nervoase din creier, rezulta depresia sau alte tulburari de dispozitie. Specialistii nu au stabilit pana in prezent de ce se produce dezechilibrul neurotransmitatorilor. Ei cred ca schimbarea aceasta poate apare ca o consecinta a stresului sau bolii, dar ea poate apare si fara o cauza clara.

Factori de risc

Sus
Depresia la membrii familiei: copiii si adolescentii care au un parinte cu depresie au riscul de 3 ori mai mare de a face depresie decat cei ai caror parinti nu au depresie. Specialistii cred ca atat trasaturile familiale mostenite (genetice) cat si convietuirea cu un parinte care are depresie poate creste riscul copilului de a face depresie.
Depresia la copii si adolescenti se poate datora stresului, problemelor sociale si conflictelor familiale nerezolvate. Ea poate fi de asemenea asociata traumelor precum violenta, abuzul sau neglijarea.
Copiii si adolescentii care au afectiuni medicale serioase indelungate, probleme la invatatura sau tulburari de comportament pot face mai usor depresie.
Unele medicamente pot declansa depresia ca de exemplu steroizii sau narcoticele administrate pentru calmarea durerii. Odata ce medicamentele sunt intrerupte, de obicei simptomele dispar.

Factori care cresc riscul de depresie la tineri

Cativa factori cresc riscul de a face depresie la tineri:
- daca un parinte sau un membru apropiat din familie are depresie: acesta este cel mai important factor de risc pentru depresie (copiii sau adolescentii care au un parinte cu depresie au probabilitate de 3 ori mai mare de a face depresie)
- daca au mai avut un episod depresiv, in special daca primul episod depresiv a aparut la o varsta mica
- daca au afectiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau epilepsia
- prezenta unei alte tulburari psihice, cum ar fi comportament dezordonat sau anxietate (neliniste, teama)
- decesul unui membru al familiei sau prieten apropiat
- abuzul fizic sau sexual
- abuzul de alcool sau droguri.
Alti factori de risc si situatii care duc la depresie sunt:
- fetele la inceputul pubertatii (pana la pubertate fetele si baietii au acelasi risc de a face depresie insa dupa pubertate si la maturitate, femeile sunt de 2 ori mai predispuse pentru a face depresie decat barbatii)
- violenta in familie
- lipsa relatiilor sociale cu persoane de aceiasi varsta
- agresivitatea sau victima unei agresiuni.


Simptome

Sus
Depresia in copilarie sau adolescenta se dezvolta treptat sau apare brusc. Copilul poate parea mai degraba irascibil decat trist sau se simte plictisit sau deznadajduit. Anturajul copilului poate observa la copilul cu depresie lentoarea in miscari, insomnia sau agitatia. Copilul poate fi autocritic sau poate avea sentimentul ca cei din jur sunt prea critici fata de el.
Aceste simptome de depresie sunt adesea subtile la inceput. In acest stadiu este dificil de asociat simptomele cu depresia si este greu de crezut ca este vorba de depresie la copil.
Copilul cu depresie poate avea urmatoarele simptome:
- iritabilitate
- temperament violent
- dureri inexplicabile, ca de exemplu dureri de cap sau de stomac
- dificultati in gandire si in luarea deciziilor
- somnolenta sauinsomnie
- modificari ale obiceiurilor alimentare care pot duce la crestere, scadere in greutate sau absenta castigului in greutate, asteptat la copilul in crestere
- scaderea respectului de sine (scaderea increderii in fortele proprii)
- sentimentul de vinovatie sau deznadejde
- oboseala permanenta sau lipsa de energie
- retragere din viata sociala, ca de exemplu lipsa interesului fata de prieteni
- gandul la moarte si ganduri de sinucidere.
Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele de atentie pentru sinucidere se modifica cu varsta. Semnele de atentie pentru sinucidere la copil si adolescent includ preocuparea pentru moarte sau sinucidere sau incetarea recenta a relatiilor de prietenie.
Multi copii cu depresie au simptome de anxietate (neliniste) cum ar fi: ingrijorarea permanenta si nefondata si teama separarii de un parinte. Cateodata aceste simptome apar inainte ca depresia sa fie diagnosticata.
Alte simptome mai putin intalnite pot sa apara la copiii cu depresie severa precum auzul unor voci care nu sunt reale (halucinatii auditive) sau convingerea oarba intr-o idee falsa (iluzie, manie). Halucinatiile sunt mai comune in copilarie in timp ce iluziile sunt mai comune in adolescenta.
Diferentierea intre diversele dispozitii normale si simptomele depresiei este de multe ori dificila. Sentimentele ocazionale de tristete si irascibilitate sunt normale. Ele permit copilului sa inteleaga mahnirea si sa faca fata obstacolelor din viata. De exemplu, mahnirea adanca (pierderea grea) este un raspuns normal la o pierdere cum ar fi moartea unui membru al familie, a animalului de companie, pierderea unui prieten sau divortul parintilor. Dupa o pierdere grea, copilul poate sa ramana trist pentru o perioada lunga de timp. Cu toate acestea, daca aceste emotii nu dispar dupa o perioada de timp si incep sa interfereze cu viata personala a tanarului, copilul poate dezvolta simptome ale tulburarii de dispozitie cum ar fi depresia sau tulburari distimice (depresie de gravitate medie pe perioada indelungata) care necesita tratament.
Aproximativ 15% dintre copiii si adolescentii diagnosticati cu depresie dezvolta tulburari bipolare (prezenta simptomelor contradictorii: alternanta intre depresie si buna dispozitie exagerata). Copiii sau adolescentii cu tulburari bipolare au manifestari extreme ce alterneaza intre depresie si accese maniacale (copiii sunt plini de energie, agitati sau irascibili). In depresie pot fi intalnite simptome comune si altor afectiuni.
Uneori este dificil sa se diferentieze tulburarile bipolare de depresie. Este obisnuit ca un copil diagnosticat cu tulburari bipolare sa fie prima data diagnosticat cu depresie pentru ca dupa primul episod maniacal sa fie diagnosticat cu tulburari bipolare. Desi depresia face parte din tulburarile bipolare, acestea necesita tratament diferit fata de cel al depresiei. Ca si depresia, tulburarile bipolare pot fi familiale, de aici necesitatea ca familia sa instiinteze medicul despre faptul ca in familie exista si alte cazuri de tuburari bipolare.

Mecanism fiziopatologic

Sus
Depresia in copilarie si adolescenta se poate manifesta mai intai prin irascibilitate, tristete sau brusc prin plans inexplicabil. Copiii isi pot pierde interesul pentru activitati care odinioara le faceau placere, pot simti ca nu sunt iubiti sau se pot simti deznadajduiti. Ei pot avea probleme scolare, pot deveni nepasatori sau obraznici.
Adesea copiii cu depresie pot avea si alte tulburari asociate depresiei precum manifestari de anxietate (neliniste), tulburari de comportament asemanatoare cu hiperexcitabilitatea (hiperactivitate) cu deficit de atentie, tulburari de alimentatie si ale procesului de invatat, precum si serioase tulburari de comportament (comportament dezordonat). Aceste tulburari pot aparea inainte ca un tanar sa devina depresiv. Unii copii cu depresie dezvolta grave tulburari de comportament (comportament dezordonat), de obicei dupa ce au devenit depresivi. Daca copilul prezinta aceste tulburari atunci trebuie instituit tratamentul necesar depresiei.
Copilul sau adolescentul cu depresie este mai predispus la consumul de droguri, alcool, fumat decat cel care nu are depresie. Aproximativ 30% din tinerii cu depresie vor avea probleme cu alcoolul sau drogurile. Acestea fac depresia mult mai dificil de tratat, maresc timpul necesar ca tratamentul sa devina eficient si cresc riscul de sinucidere. Un diagnostic si tratament precoce insotite de o comunicare buna cu copilul pot preveni abuzul de substante.

Consult de specialitate

Sus
Trebuie anuntat serviciul de urgenta daca:
- copilul este in situatia de a se automutila, daca ameninta alte persoane sau daca apar semne ce anunta o tentativa de sinucidere
- copilul aude voci inexistente (halucinatii auditive).
Copilul va fi sfatuit sa anunte serviciul de urgenta daca nu se poate abtine de la automutilare sau ranirea altor persoane.

Expectativa vigilenta

Sus
Modul de abordare "astepti si vezi", numit si "expectativa vigilenta", poate fi potrivit daca copilul are sentimente de mahnire, tristete si melancolie.
Oricum, parintele trebuie sa anunte medicul atunci cand simptomele dureaza mai mult de 2 saptamani sau daca simptomele interfera cu activitatea zilnica.
Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere se modifica cu varsta. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere la copil sau adolescent includ preocuparea pentru moarte si sinucidere sau ruperea recenta a unei relatii de prietenie.

Medici specialisti recomandati

Sus
Tratamentul pentru depresie implica consultatia de specialitate, medicatie specifica, educatie familiala sau o combinatie a acestora. De asemenea este important ca si copilul sa fie implicat in planul de tratament prin stabilirea unor relatii durabile pe termen lung cu specialistii implicati in tratament.
Specilistii implicati in tratarea copiilor cu depresie sunt:
- psihiatrul
- pediatrul
- psihologul
- medicul de familie
- medicul rezident
- asistenta medicala de specialitate.
Consilierea de specialitate (psihoterapia) poate fi acordata de:
- psihiatru
- psiholog
- asistentul social
- licentiatul in sanatate mintala
- asistenta de psihiatrie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu